Bucuria culorii și a normalului – de Măriuca Oteteleșanu

Acest articol a fost scris de Măriuca Oteteleșanu și publicat în revista Plai străbun – Magazin pentru românii de pretutindeni, nr. 34

Deunăzi am fost la un vernisaj, invitată de numeroase ori la un coleg ce fusese mult timp plecat pe alte meleaguri. Personaje importante din cultura și critica românească erau prezente. Mă uitam uluită ce lume bună venise. Lucrările – câteva desene, o toporișcă înfiptă într-un trunchi, o cutie de metal vopsită-n galben, ca și geaca artistului… o găleată din care se scurgea, pietrificat, ceva… și niște pânze de mari dimensiuni cu desene – nu prea știu ce reprezentau. O masă amorfă din care ieșeau niște tuburi… eu una nu prea am înțeles nimic, dar criticii vedeau atâta poezie, filozofie, sensuri existențiale, încât am început să mă îndoiesc de inteligența mea și capacitatea de a prinde inefabilul și sensurile vieții.

O fostă colegă de liceu, și ea tot plasticiană, venise cu un album de pictură veche – admiram și eu peisaje, naturi statice, portrete.

Și uite așa mi-am adus aminte de colega și prietena mea de o viață, Mihaela Grozea Radian, plasticiană și pictoriță. E o plăcere să-i privești lucrările, devii un om normal, care nu trebuie să fie mutilat psihic, se bucură de frumos, de o armonie cromatică. Naturi statice compuse, simboluri vagi ce te duc cu gândul la timpul care trece, la perenitatea vieții, frumusețea florilor. Nimic care să te șocheze, să-ți umple sufletul de groaza existențială.

Armonia culorilor se evidențiază pregnant. În lucrări predomină tenta plată, dar se armonizează perfect, alternând platul cu modulația cromatică și vibrația pregnantă a culorilor; nimic nu e distorsionat, florile sunt flori, peisajele ne readuc în minte lumea copilăriei, când casele din străzile mici pe care locuiam ni se păreau ca de basm sau malul mării avea vraja lui. O chemare pe care nici acum nu o pot uita. Iernile cu lumina zăpezii nu te lăsau să stai în casă, iar o asemenea bucurie nu o mai regăsesc decât în arta ei.

Da, eu am nevoie de o pictură normală, în care să nu-mi fie sufletul, privirea, mintea chinuite… și așa în jurul nostru urâtul, războiul, tortura au pus stăpânire pe mintea și ființa umană.

Acum, la maturitate, când viața a lăsat-o și experiența acumulată într-o existență de muncă și-a spus cuvântul, Mihaelei i se pare că fiecare lucrare încă nu are forma perfectă. Dar ce-i perfect? Mereu dorim ceva mai bun, mai frumos.

Și-a lăsat sufletul să zboare în lumea ei: a naturilor compuse cu flori, scoici, clepsidre, care ne amintesc de timpul ce fuge – si odată cu el fuge și viața noastră… ferestre ce duc și ele spre alte orizonturi. Grafica cu linii ce curg unduite ne amintesc de liniile asemănătoare ale lui Picasso. Dar Mihaela e mare maestră în pictura pe lemn, un univers vrăjit în care oameni și animale se află într-o uniune perfectă. Nimic nu te deranjează, linia curge, culoarea se potrivește perfect, iar personajele de poveste nu fac decât să te transpună într-o atmosferă de vis. Sigur, poate au ceva, dar pe departe, din linia icoanelor pe sticlă, combinate cu visul lui Chagall.

Încă o dată să învățăm să iubim normalul și frumosul. Să ne bucurăm privind pictura normală a artistei Mihaela Grozea Radian.

Prezentarea expoziției Pictură și grafică 2012

Fragmente din prezentarea domnului Aristotel Bunescu, publicist specializat în arta plastică, cu ocazia vernisajului expoziției personale Pictură și grafică din data de 27 noiembrie 2012.

O expoziție cu totul aparte, care candidează cu mult succes la titlul de cea mai interesantă expoziție a anului 2012

Cheia acestei expoziții am găsit-o în cea mai valoroasă carte a anului 2012, scrisă de Andrei Pleșu, Adevărul ca poveste. Parabolele lui Iisus. Se vorbește în introducerea acestei cărți că un înțelept Isaac din Cracovia a visat într-o noapte că trebuie să meargă sub podul din Praga, unde va găsi o comoară. […] Ajunge acolo și era paza. El se plimba, nu prea-i venea să înceapă că paza era puternică și după mult timp șeful pazei întreabă: nu vă supărați, ce căutați dumneavoastră pe aici, aveți vreo întâlnire? Păi uitați, am avut un vis, așa și așa. Ei, zice, păi da dumneata te iei după vise? Și eu am visat că trebuie să mă duc la casa lui Isaac din Cracovia și să sap în grădină să găsesc o comoară. El a zis mulțumesc, a făcut drumul pe jos, s-a dus acasă, a dezgropat comoara.

Vreau să spun că același drum l-a făcut doamna Mihaela Radian. Ea, mergând în multe părți în țară și în lume, s-a întors acasă la ea și în actuala grădină, unde este altă comoară, dar de flori, ea se inspiră și ne oferă nouă florile pe care le vedeți pe simezele acestei expoziții, ne oferă ipostaze ale trecutului cu călătorii în Barcelona, Spania, cu călătorii la Caliacra în Bulgaria, și ne aduce de acolo ipostaze cromatice ale acestor experiențe artistice.

Una peste alta, la galeria Foaier a Cercului Militar Național, până în data de 9 decembrie 2012 avem ocazia să vedem peste 100 de lucrări ce îmbină tehnica de ulei, tehnica picturii pe lemn, precum și tehnici mixte. Aș vrea să vă spun de ce mi se pare una dintre cele mai interesante expoziții ale anului 2012. Pentru că nu este o oarecare expoziție, cea la care participăm. Este prima expoziție personală a doamnei Radian, care încununează de fapt un destin artistic polivalent.

Pe mine Toamna, undeva în Ardeal m-a impresionat în mod deosebit… sunt câteva elemente de mare, pe care doamna Mihela Radian o declară chiar explicit „marea mea iubire”… Toate aceste tablouri sunt dovada unei imaginații debordante.

Impresii de la expoziția Pictură și grafică 2012

Mahalaua cu magnolii

Dan Constantinescu (Cocoru), pictor 
Mi-a făcut o plăcere imensă reîntâlnirea cu colega mea, care demonstrează o sensibilitate deosebită în lucrările sale de pe simezele sălii de expoziție a Cercului Militar.

Lucian Sandu:
Mi-a plăcut vernisajul dvs, în special tablourile din perioada decembristă pentru energia pe care o degajă. Amestecul de tragic și ironic capătă valențe extraordinare în tabloul „Orașul revoluției văzut de la fereastră”. Peisajele de iarnă îmi plac în mod deosebit pentru liniștea și puritatea pe care o degajă.

Mihai Cătrună, grafician
Felicitările mele sincere! O expoziție inedită, plăcută și care o reprezintă pe artistă. Teme deosebite și foarte frumos abordate, plastic și imaginativ.

IB:
Cu aleasă prețuire pentru sensibilitatea reprezentărilor, pentru finețea detaliilor, pentru transparența culorilor, pentru delicatețea formelor, dar și pentru curajul, forța și perspectiva luminoasă care se pot desprinde din lucrări.

Galeria de tablouri